”Romul invizibil” este acel concept de neasumare identitară etnic bazat pe două componente: 1. Atunci când persoana de etnie romă nu mai dorește să se identifice cu etnia din care face parte, ne dorind să fie perceput de societate ca rom datorită imagini negative pe care etnia o are, el reușind să ajungă la un nivel de educație înalt, apreciat profesional de cei din jur. Unul din motive poat fi și traumele din perioada de formare şcolară în care acesta era supus discriminării, segregării și ironiilor legate de etnia romă din partea colegilor. Devenind o persoană activă în societate, cu o stare bună materială ”romul invizibil” consideră că recunoașterea lui ca etnic rom îi aduce un prejudiciu de imagine în societate, mai ales în mediul profesional, el consideră că asumarea etnică ar pune la îndoială încrederea colegilor, partenerilor de muncă. Un alt aspect al neasumării etnice ar fi de a proteja pe copii săi de ceea ce a trăit el în copilărie; mai trebuie menționat că în mare parte ”romii invizibili” nu sunt păstrători de tradiții, dacă în cazul unora putem observa că sunt vorbitori de limba romani nativ, aceștia evită comunicarea în această limbă și nici nu îndrumă pe copii săi să învețe această limbă, dorind să șteargă orice urmă a identității sale etnice.

2. În a doua componentă principalul rol îl are societatea în care trăim, profilul etnicului rom fiind creat pe bază de stereotipuri și prejudecăți (romii fură, nu se spală, nu merg la școală, etc). Atunci când o persoană de etnie romă progresează în societate, merge la școală, învață bine, ajunge un profesionist într-un anumit domeniu societatea refuză să creadă că acesta este de etnie romă, ne mai făcând parte din profilul standard creat de majoritari. Aceste două componente stau la baza ne asumării identității etnice rome, formându-se ”romul invizibil”.

Efectele acestui fenomen sunt dramatice pentru identitatea romă, prin ”acoperirea/ascunderea” acestei categorii de populație romă nu putem demonstra societății progresul pe care etnia romă îl înregistrează. Identitatea etnică romă suferind prejudicii de imagine severe. Gelu Duminică, sociolog și directorul Agenției de Dezvoltare Comunitară” Împreună” acordă o atenție deosebită acestei categorii de romi, încercând să îi convingă să își asume identitatea etnică în societate încât să poată demonta acel profil etnic creat de majoritari.

Există un progres masiv în educație al romilor, anual avem zeci de absolvenți de studii superioare în diferite domnii (educație, drept, medicină, etc), aceștia trebuie să se regăsească ca romi indiferent unde lucrează. Este datoria noastră, datoria lor să se identifice ca romi, atunci când îți este rușine cu etnia ta, îți este rușine și cu familia ta, îți renegi baza identitară.

Ce ar trebui să înțeleagă romii invizibili este că societatea românească care este o” bună” creatoare de profile bazate pe prejudecăți (vezi: femeile la volan sau în politică, blondele, etichetarea regională/zonală, etc.), are nevoie de exemple pozitive, aceste profile pot fi demontate în timp prin argumente concrete în care romii sunt elite în domeniile în care activează. Societatea românească nu poate fi schimbată într-o zi, perioada comunistă încă își mai spune cuvântul asupra mentalului românesc. Naționalismul impus și creat pe baze istorice false s-a transformat în ultra-naționalism care poate ajunge foarte repede la extremism. Acest sindrom al superiorității etnice care a fost transmis din perioada comunistă nu a dispărut foarte mult, găsim o schimbare de mentalitate la cei plecați de ani mulți din România, dar în rest acest ultra-naționalism îl regăsim la toate clasele sociale indiferent de studii.

Este dreptul fiecăruia de a se identifica sau nu unei etnii, cred că prin asumare etnică pot fi demontate prejudecățile și stereotipurile despre romi, poate crește stima se sine, generația tânără de romi este cea care poate stopa rasismul în școli, spitale, primării toate aceste se pot face prin propriul exemplu de reușită.

Daniel Caraivan - Activist de drepturile omului

Președinte Asociația DANROM Făurei